Cristian Tudor Popescu raspunde lui Carol Sebastian la Radio Mix. Subiectul este publicitatea de stat. Explicatiile lui CTP seamana mai degraba cu raspunsurile unui Miron Mitrea, evazive si confuze. Atit de transant pe ori ce alt subiect, de la fotbal la bioetica, religie si razboi, dintr-o data vede nuante, si pretinde si celorlalti sa le vada. Incearca sa ne explice cit de greu este sa conciliezi anumite standarde etice, din cele mai elementare de altfel, cu nevoia de a face fata realitatilor vietii de zi cu zi.
Din capul locului vrea sa puna intreaga afacere intr-un registru minor. Primul ministrul care a ridicat problema printr-o declaratie in parlament, o premiera post revolutionara, ar face bine sa se ocupe de problemele mai presante ale tarii. Aceeasi line de gindire ca la cei din PSD. Nu ne da de inteles care ar fi urgentele ce ar trebuii sa il determine pe primul ministru sa o lase mai moale cu problema abuzului de fondurile de publicitate controlate de stat. Iacata o chestiune morala si etica, si chiar legala, care dupa CTP mai poate sa astepte, probabil alaturi de chestiunea stenogramelor PSD.
Omul care da dovada de atita limpezime morala, "moral clarity" ca sa folosesc o expresie americaneasca la moda, intransigent fata de politicieni, oameni de cultura, fotbalisti, rege, Doina Cornea, Hagi, Monica Macovei, occident, Europa, America, de fapt oricine altcineva in afara de propria persoana, dintr-o data ne arata ca in ceea ce il priveste lucurile nu sint chiar asa cum par, ca anumite lucruri s-au mai discutat, ca sint pe cale sa se rezolve, intradevar corect asa ar fi trebuit sa faca, o sa o faca de aici inainte, etc.
Cuvinte care suna precum ale oricarui alt politician aflat in situatia sa dea primele declaratii presei imediat dupa ce un scandal in care este implicat a fost dezvaluit publicului. Un caracter de duzina, ca atitea altele din prim planul vietii publice romanesti.
Acum parca ne vine mai usor sa intelegem de ce pe lista cu "analisiti" agreati de PSD sa umple talkshow-urile TV, domnul Cristian Tudor Popescu a incaput cu atita lejeritate. Ca simplu cititor si privitor la TV este mai greu sa-ti dai seama daca in cazul CTP este vorba de vanitate, cedare la presiuni economice, ori cine stie ce alta conditie psihanalizabila. In schimb hrebenciuci tarii au un nas de neintrecut cind e vorba sa gaseasca slabiciuni numai bune de instrumentalizat acolo unde muritorii obisnuiti nu pot sa vada dincolo de platosa de integritate si intransigenta care li se pune in fata. Si asta este pina la urma ceea ce conteaza.
